Sadoveanu a creat, prin cele 100 de volume ale sale, o adevarata epopee a poporului roman, dupa cum el insusi marturisea: „Poporul este parintele meu literar."
Romanul „Baltagul" este o pagina din asceasta epopee, o monografie literara a satului moldovenesc de la sfarsitul secolului al 19-lea. El a fost inspirat din balada populara „Miorita", din care preia 2 versuri ca motto: „ Stapane, stapane,/ Mai cheama si-un cane". Sadoveanu dezvolta subiectul baladei, din momentul in care actiunea ei se opreste. El continua povestea celor trei ciobani, dintre care, 2 planuiesc sa-l omoare pe cel de-al 3-lea ca sa ii fure oile. Urmeaza reconstituirea crimei, gasirea si pedepsirea ucigasilor de catre vaduva ciobanului ucis. Valoarea romanului consta in faptul ca poate fi considerat un roman monografic, mitic, initiatic, politist si de dragoste.
Expozitiunea
Scriitorul plaseaza actiunea intr-un sat din nordul Moldovei,Magura Tarcaului.Romanul are la baza imaginea eroinei principale,Victoria Lipan stand pe prispa si torcand intr-o zi de toamna,isi aminteste de sotul ei care este plecat cu oile la Dorna
Intriga
Victoria gandindu-se la viata grea si plina de lipsuri a oierilor,despartiti pentru mult timp de femeile lor,femeii ii sporeste ingrijorarea,caci sotul ei,nu mai intarziase niciodata asa mult.Dragostea Victoriei pentru sotul ei nu se stinsese,ramase la fel ca in tinerete,chiar si acum dupa douazeci de ani.Ei aveau doi copii:Minodora trimisa spre educatie la manastirea de maici de la Varatec si Gheorghita botezat asa dupa numele celalalt al tatalui sau.Temerile Victoriei sunt intarite de un vis in care Nechifor trecea calare o apa si avea fata intoarsa ei.Framantarile o fac sa ceara parintelui Daniil sa-i alcatuiasca o scrisoare catre fiul ei Gheorghita aflat cu turmele in balti la Cristesti,ca sa-l cheme grabnic acasa.Ea se roaga in fata icoanei Sfintei Ana,de la Manastirea Bistrita si tine post in mai multe zile de vineri.Superstitioasa,o viziteaza pe baba Maranda vrajitoarea satului pentru descantece si vraji.Sosirea fiului acasa o bucura si cu mare grija ii impartaseste planul ei de a pleca de acasa in cautarea lui Lipan.Pregatirile de drum includ si confectionarea unui baltag,binecuvantat de preotul Daniil.
Desfasurarea actiunii
Inainte de plecare femeia se spovedeste preotului.Im drumul sau Victoria alege drumul pe care banuieste ca l-ar fi ales si Lipan,face popasuri,intreaba oamenii si i se confirma ca merge pe drumul cel bun.Vremea se strica,incepe viscolul si ei ajung cu greu la Farcasa.la fierarul satului,mos Pricop care le potcoveste caii si care isi aduce aminte ca,in toamna,potcovise si calul lui Lipan.Tot aici,Victoria se adreseaza subprefectului Anastasie Balmez.Ajunsi la Borca nimeresc la un botez,la Cruci au dat peste o nunta.La toate aceste evenimente Victoria se supune petrecand alaturi de ceilalti invitati.Dupa cum au intrat in Tara Dornelor,nelinistea i-a sporit,aici afla ca Nichifor cumparase trei sute de oi dintre care o suta le-a vandut unor gospoari care nu mai gasisera altele sa cumpere.Urmarind traseul celor trei,Victoria ajunge in Sabasa,unde crasmarul si sotia lui isi amintesc doar de doi ceobani,nu de trei.Cucoana Maria cunostea si numele acesora:Calistrat Bogza si Ilie Cutui,despre care oamenii vorbeau ca s-au imbogatit dntr-o data,iar nevestele lor fac risipa si traiesc in lux.La Suha,Victoria il gaseste pe cainele de incredere a lui Nichifor.Agera la minte ea deduce ca tragedia s-a petrecut intre Suha si Sabasa.Neobosita ea cerceteaza imprejurimile,chibzuind unde ar putea sa dea peste osemintele lui Lipan.In drum spre Crucea Talienilor,cainele da semne de neliniste.Intr-o prapastie Nichifor tacea mort.Toata durerea sufletului ei izbucni intr-un strigat grozav:'Gheorghita'.Cercetand cele aflate ea vede capatana sparta de baltag.Ajutata de domnul Toma si de sotia acestuia,cucoana Maria,munteanca randuieste priveghiul.La coborarea sicriului in groapa Victoria traieste un adevarat sentiment de disperare strigand dupa cel mort cu atata durere:'Gheorghita de ce m-ai lasat'.
Punctul culminant.
La Sabasa,il gaseste,in ograda unui gospodar,pe Lupu,cainele barbatului ei,care o ajuta sa dea de ramasitele lui Nechifor,omorat cu o lovitura de baltag si aruncat in prapastie.Cu o luciditate si stapanire de sine extraordinare,Vitoria implineste datinile necesare pentru mort,cheama autoritatile ca sa constate crima,dar gandul ei se indrepta spre infaptuirea dreptatii,demascarea si pedepsirea ucigasilor.Afla ca cei doi ciobani care il insotisera pe Nechifor sunt din partea locului,ca pe cel cu buza crapata il cheama Calistrat Bogza,iar pe celalalt,mai marunt,Ilie Cutui.
Deznodamant.
La pomana,pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creaza,Vitoria pune intrebari viclene si iscusite.Afirma apoi ca stie cum s-au petrecut lucrurile,relatand cu o uimitoare precizie crima celor doi.Bogza se pierde cu firea cand femeia ii spune lui Gheorgita sa vada ca pe baltag e sange si se repede la flacau,care-l paleste in frunte cu baltagul acestuia.In cele din urma,faptasii marturisesc crima si isi primesc pedeaspa.
Vitoria se poate intoarce la ale sale,se gandeste ca are o fata de maritat si isi planifica implinirea,in timp,a datimilor crestinesti pentru memoria lui Nechifor Lipan,dupa care viata isi va relua cursul normal.
